Vă ascultă "serviciile"? Atunci telefonaţi aici!

Guvernul a stabilit instituţiile unde se pot plânge cetăţenii urmăriţi abuziv

Preşedintele Traian Băsescu a convocat pentru joi, 29 martie, o şedinţă a CSAT, la care s-ar putea discuta şi despre avizarea pachetului de legi privind siguranţa naţională. Acest pachet a fost transmis de guvern către CSAT încă de la sfârşitul lunii octombrie a anului 2006. Între timp
, Camera Deputaţilor a început dezbaterea unor iniţiative legislative ale PNL referitoare la siguranţa naţională.

Guvernul a transmis, ieri, parlamentului că avizează favorabil aceste proiecte, care, printre altele, ar transforma SPP şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) în simple direcţii ale Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Executivul a cerut totuşi o serie de modificări ale iniţiativelor liberale. Punctul de vedere al Palatului Victoria a sosit ieri la Legislativ cu notificarea "F.F.Urgent".

Una dintre observaţiile guvernului se referă la faptul că Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor (ANIC) – autoritatea unică în domeniul
ascultării telefoanelor şi interceptării comunicaţiilor - nu va avea atribuţii în domeniul militar. Iniţiativa PNL prevede ca ANIC să fie subordonată parlamentului.

Într-un alt articol propus de guvern se prevede că Ministerul Apărării Naţionale îşi păstrează dispozitivele de interceptare destinate activităţii SIGINT (n.red. - Signal Intelligence) şi război electronic. Toate celelalte entităţi care deţin sisteme
de ascultare - inclusiv arhiva - le vor preda ANIC, propune Executivul.

În proiectul de lege privind activitatea de informaţii, guvernul prevede, pentru prima oară, şi mijloacele legale la care pot apela cei care se consideră vătămaţi de autorităţile informative. Aceştia vor putea apela fie la Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, fie la instanţa judecătorească. Cererile de chemare în judecată vor fi scutite de taxa de timbru.

Familiile viitorilor spioni, verificate

În ceea ce priveşte SRI şi SIE, guvernul doreşte ca viitoarele legi de organizare a acestor instituţii să prevadă în mod clar că directorii lor nu pot face parte din vreun partid pe timpul îndeplinirii funcţiei. În plus
, directorii adjuncţi ai SIE vor trebui să fie recrutaţi, în mod obligatoriu, din rândul ofiţerilor de informaţii în activitate. Ei vor fi numiţi de CSAT, dar cu avizul Comisiei parlamentare de control a SIE.

Executivul doreşte însă un control mult mai riguros al celor care doresc să devină spioni. Astfel, candidaţii îşi vor da acordul pentru efectuarea verificărilor de securitate sau nu vor fi angajaţi. În plus, candidaţii vor trebui să fie de acord ca aceste verificări să se extindă şi asupra membrilor familiei. De altfel, SIE va putea activa pe teritoriul României doar pentru a desfăşura "activităţi specifice" de protecţie a personalului propriu.

În temeiul obligaţiei de fidelitate faţă de ţară, cetăţenii români contribuie la realizarea securităţii naţionale"
proiectul legii securităţii naţionale

Executivul, mai important ca preşedintele

Un amendament al guvernului la proiectul PNL privind securitatea naţională arată care ar fi, în viziunea lui Tăriceanu, cele mai importante instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei. "Securitatea naţională este realizată (….) de următoarele autorităţi: guvern, parlament, preşedintele României, CSAT, Comunitatea Naţională de Informaţii…", se arată în textul elaborat de Executiv. Dacă acest amendament va trece de parlament, guvernul ar urma să aibă sarcini mai mari decât Băsescu în acest domeniu.