George W. Bush, presat de Congres sa inceapa retragerea din Irak

Dezbaterile din Congresul SUA privind razboiul din Irak au ajuns in cel mai incins punct, ieri, cand democratii erau foarte aproape de o prima victorie de rasunet contra presedintelui George W. Bush - votarea unui calendar ferm al retragerii din Irak. Dar, indiferent cu cate voturi ar fi reusit sa aprobe "retragerea tuturor trupelor combatante pana in septembrie 2008", Camera Reprezentantilor nu se putea lauda decat cu o victorie simbolica asupra presedintelui, care a anuntat ferm ca va respinge prin veto orice act normativ care sa limiteze strict durata operatiunilor militare americane. De-abia daca in Congres se vor strange suficiente voturi pentru a respinge veto-ul presedintelui, legea va intra in vigoare impotriva vointei lui.
Or, e greu de crezut ca democratii vor reusi sa stranga doua treimi din voturile congresmanilor necesare
pentru a anula un veto prezidential. Ieri, majoritatea democrata se luptase pana in ultima clipa, pentru ca din randurile sale
(233 de mandate in Camera) sa nu existe mai mult de 15 voturi impotriva retragerii, situatie ce ar fi periclitat sansele de succes ale votului. In aceeasi masura in care exista multi republicani "disidenti", care l-au criticat adesea pe Bush si vor intoarcerea trupelor din Irak, exista si democrati conservatori sau provenind din circumscriptii unde militarii au o mare influenta, care nu isi permit "sa lege mainile comandantilor militari" - laitmotivul oponentilor retragerii din ambele tabere. Cu cateva zile inaintea votului, cel putin patru democrati si doi republicani anuntasera ca vor vota impotriva liniilor trasate de partidele lor, o reprezentanta democrata din California exprimandu-si o pozitie greu de inteles pentru cine nu e familiarizat cu paradoxurile politicii americane. Diane Watson a spus ca o va ajuta pe lidera Camerei, Nancy Pelosi, sa adune voturile colegilor in favoarea retragerii, dar ca ea personal va vota "potrivit constiintei sale", adica pentru ramanerea in Irak. Prevederea legata de calendarul retragerii face parte dintr-o lege asupra cererii de fonduri de razboi suplimentare din partea Casei Albe. Ambele Camere au insotit acordarea celor 100 miliarde cerute de Bush pentru campaniile din Afganistan si Irak de suplimentari pentru alte domenii. Pe de o parte, democratii au cautat sa se arate binevoitori fata de Bush, doar-doar va acepta retragerea. Pe de alta, prevazand fonduri suplimentare pentru ingrijirea veteranilor, subventionarea fermierilor si refacerea statelor din sud devastate de uraganele Katrina si Rita in 2005, proponentii legii au incercat sa-i oblige la un vot favorabil pe toti congresmanii, fie ei democrati sau republicani, carora le-ar fi fost greu sa explice alegatorilor de ce nu au votat in favoare unor prevederi "sociale". Senatul a oferit 22 miliarde si a inclus o formulare privind retragerea (inceputa in urmatoarele luni si finalizata pana la 31 martie 2008), doar ca prevederea nu are putere de constrangere asupra Executivului. In schimb, varianta legii din Camera Reprezentantilor oferea inca 24 miliarde, cu un calendar al retragerii obligatoriu pentru Casa Alba, asteptat a se incheia la 1 septembrie 2008. Partizanii lui Bush si democratii conservatori sustin ca legarea retragerii de o data anume nu are nici o justificare de ordin militar, nefacand altceva decat sa incurce socotelile comandantilor de pe teren, si asa aflati intr-o situatie destul de grea, dupa cum a aratat raportul Grupului de Studii privind Irakul, in decembrie anul trecut. Daca dezbaterile se prelungesc pana in mai-iunie anul acesta, eventual si din cauza nevoii de a ajusta legislatia dupa un veto prezidential, Pentagonul risca sa ramana fara bani pentru a purta campaniile din Afganistan si Irak. In aceasta situatie, Bush va putea invoca lipsa de fonduri, in caz ca "pacificarea Bagdadului" prin cei 21.500 de militari trimisi la inceputul anului esueaza.