sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Electroputere si-a majorat pierderile cu 22% in trimestrul doi
Producatorul de locomotive Electroputere Craiova a raportat pe trimestrul al doilea din acest an pierderi de 5,6 milioane de lei (1,5 milioane de euro), mai mari cu 22,3% fata de rezultatul negativ inregistrat in perioada similara din 2007. Afacerile companiei s-au majorat in aceeasi perioada cu 70%, ajungand la 51,5 milioane de lei (14 milioane de euro). Dupa primele sase luni din acest an, pierderile Electroputere s-au ridicat la 12,8 milioane de lei (3,5 milioane de euro), in crestere cu 13,4% comparativ cu cele din perioada ianuarie-iunie a anului trecut, cand acestea au insumat 11,3 milioane de lei (3,4 milioane de euro). Afacerile companiei din primul semestru au urcat cu 28%, la 79,8 milioane de lei (21,8 milioane de euro). Actiunile Electroputere au pierdut 4,8% vineri dupa anuntarea rezultatelor, dupa trei sedinte in care au urcat cu cate 15%. Compania a anuntat recent ca intentioneaza sa atraga credite de pana la 70 de milioane de euro destinate investitiilor pe care le are in vedere in perioada urmatoare.
CNVM respinge contestatia Cocor Bucuresti privind deblocarea actiunilor SIF Transilvania
SIF Transilvania a castigat un proces cu Cocor, care cerea nulitatea hotararii de majorare a capitalului societatii de investitii financiare. Deblocarea pachetului de actiuni al SIF Transilvania a fost urmata de un val de vanzari din partea actionarilor societatii. Vineri, aceste titluri au pierdut 1,5% din valoare si au fost cele mai tranzactionate din piata. La ultimul pret, de 0,975 lei/actiune, valoarea de piata a SIF Transilvania este de circa 305 milioane de euro. Cocor a contestat in justitie majorarea de capital hotarata de actionarii SIF Transilvania la inceputul anului 2007 invocand faptul ca un SIF nu isi poate majora capitalul decat prin oferta publica. SIF Transilvania a avut insa pana acum castig de cauza in justitie. Cocor a atacat ulterior si hotararea CNVM prin care aceasta autoriza majorarea de capital a SIF.
Azomures garanteaza pentru Chimpex, care ia credite de 12,1 mil. dolari
Conducerea Azomures a convocat la finele lunii viitoare adunare generala in vederea aprobarii garantarii de catre societate a unui contract de imprumut in valoare de 12 ,1 milioane de dolari emis in favoarea Chimpex SA, pe care Azomures o controleaza. Banca creditoare este Landesbank London Branch, iar imprumutul are o dobanda maxima 5% pe an. Azomures va garanta creditul prin intermediul unui contract de fideiusiune, se arata in raportul emis Bursei de reprezentantii companieri. Chimpex va folosi banii pentru achizitia de utilaje si alte bunuri necesare desfasurarii activitatii, se mai arata in raport. Titlurile Azomures au urcat vineri cu 0,6%, fiind tranzactionate la inchidere la pretul de 0,885 lei/actiune, nivel la care valoarea de piata a companiei se ridica la 133 milioane de euro.
Cea mai mare tranzactie cu actiuni Fondul Proprietatea
Un grup american a cumparat aproape 3% din cea mai mare afacere a momentului.
Un vehicul de investitii al unei companii cu sediul in New York, Cartesian Group, a preluat un pachet de 2,85% din actiunile Fondului Proprietatea (FP), ce valoreaza circa 100 de milioane de euro, devenind astfel unul dintre cei mai mari actionari ai acestuia, conform informatiilor de la Adunarea Generala a Actionarilor FP, desfasurata la finalul saptamanii trecute.
Fondul Proprietatea este considerat una dintre cele mai mari afaceri din Romania pentru urmatorul deceniu. Fondul dispune de pachete de actiuni evaluate la infiintare la 4 miliarde de euro plus sute de milioane de euro in cash.
Grupul american a fost consiliat in aceasta investitie de Nicolae Ivan, primul presedinte al FP, demis ulterior de Guvern si care lucreaza acum pentru Cartesian.
Ivan a fost numit la conducerea FP la inceputul anului 2006, insa a fost dat afara dupa patru luni de Guvern fara vreo explicatie precisa, in locul sau fiind numit Alexandru Paunescu, consilier la Banca Nationala, care a condus fondul pana la finalul anului trecut. Practic, Ivan a revenit anul acesta la Fondul Proprietatea ca "actionar".
"Fondul Proprietatea este o investitie in care cred si am recomandat aceasta achizitie. Eu lucrez pentru Cartesian Group incepand din 2006 si acopar tarile din Europa de Sud-Est," a declarat Ivan pentru ZF.
El nu a dorit sa precizeze ce alte plasamente mai are Cartesian, strategia privind pachetul de actiuni la Fondul Proprietatea sau pretul la care au fost achizitionate actiunile.
Inainte de numirea la Fondul Proprietatea, Ivan fusese secretar de stat in Ministerul de Finante, ocupandu-se de organizarea fondului. El are experienta in domeniul fondurilor de investitii. Actiunile Fondului nu sunt listate la Bursa, astfel ca achizitia de pachete importante de actiuni de la cei care le-au primit de la stat necesita informatii privind identitatea actionarilor si a celor care urmeaza sa primeasca actiuni, informatii care nu sunt cunoscute publicului.
Un vehicul de investitii al unei companii cu sediul in New York, Cartesian Group, a preluat un pachet de 2,85% din actiunile Fondului Proprietatea (FP), ce valoreaza circa 100 de milioane de euro, devenind astfel unul dintre cei mai mari actionari ai acestuia, conform informatiilor de la Adunarea Generala a Actionarilor FP, desfasurata la finalul saptamanii trecute.
Fondul Proprietatea este considerat una dintre cele mai mari afaceri din Romania pentru urmatorul deceniu. Fondul dispune de pachete de actiuni evaluate la infiintare la 4 miliarde de euro plus sute de milioane de euro in cash.
Grupul american a fost consiliat in aceasta investitie de Nicolae Ivan, primul presedinte al FP, demis ulterior de Guvern si care lucreaza acum pentru Cartesian.
Ivan a fost numit la conducerea FP la inceputul anului 2006, insa a fost dat afara dupa patru luni de Guvern fara vreo explicatie precisa, in locul sau fiind numit Alexandru Paunescu, consilier la Banca Nationala, care a condus fondul pana la finalul anului trecut. Practic, Ivan a revenit anul acesta la Fondul Proprietatea ca "actionar".
"Fondul Proprietatea este o investitie in care cred si am recomandat aceasta achizitie. Eu lucrez pentru Cartesian Group incepand din 2006 si acopar tarile din Europa de Sud-Est," a declarat Ivan pentru ZF.
El nu a dorit sa precizeze ce alte plasamente mai are Cartesian, strategia privind pachetul de actiuni la Fondul Proprietatea sau pretul la care au fost achizitionate actiunile.
Inainte de numirea la Fondul Proprietatea, Ivan fusese secretar de stat in Ministerul de Finante, ocupandu-se de organizarea fondului. El are experienta in domeniul fondurilor de investitii. Actiunile Fondului nu sunt listate la Bursa, astfel ca achizitia de pachete importante de actiuni de la cei care le-au primit de la stat necesita informatii privind identitatea actionarilor si a celor care urmeaza sa primeasca actiuni, informatii care nu sunt cunoscute publicului.
Hoanta, Carpatica: Vulnerabilitatea la preluare depinde de forta actionarilor
Corectiile bursiere fac bancile autohtone mai vulnerabile in fata unor preluari ostile din partea investitorilor strategici, concretizarea acestor strategii este insa dependenta de forta actionarilor, spune Nicolaie Hoanta, director general la Banca Comer
Declinul Bursei din ultimul an a adus cotatiile actiunilor la minime istorice, multi dintre investitori preferand sa vanda de teama unor scaderi si mai puternice. In acest context, intentiile de preluare a unor emitenti autohtoni devin tot mai agresive, principalele tinte fiind in special cele doua banci locale listate - Banca Comerciala Carpatica si Banca Transilvania.
"Concretizarea unor strategii de preluare, pe fondul fortarii sistematice a scaderii preturilor la actiunile urmarite, este dependenta si de forta si disponibilitatea detinatorilor de actiuni. Daca ei sunt constienti de strategie si nu sunt foarte dependenti de veniturile asteptate de la investitia in titluri bursiere, atunci o astfel de strategie este sortita esecului", spune Nicolaie Hoanta, directorul general la bancii (simbol bursier BCC).
Declinul Bursei din ultimul an a adus cotatiile actiunilor la minime istorice, multi dintre investitori preferand sa vanda de teama unor scaderi si mai puternice. In acest context, intentiile de preluare a unor emitenti autohtoni devin tot mai agresive, principalele tinte fiind in special cele doua banci locale listate - Banca Comerciala Carpatica si Banca Transilvania.
"Concretizarea unor strategii de preluare, pe fondul fortarii sistematice a scaderii preturilor la actiunile urmarite, este dependenta si de forta si disponibilitatea detinatorilor de actiuni. Daca ei sunt constienti de strategie si nu sunt foarte dependenti de veniturile asteptate de la investitia in titluri bursiere, atunci o astfel de strategie este sortita esecului", spune Nicolaie Hoanta, directorul general la bancii (simbol bursier BCC).
Insiderii au luat actiuni SIF Transilvania de 1,1 mil. euro
Insiderii SIF Transilvania (SIF3) au achizitionat de la inceputul lunii trecute peste 3,7 mil. de titluri de pe Bursa pe care au platit in total 3,9 mil. lei (circa 1,1 mil. euro). Managerii si membrii din conducerea SIF Transilvania au fost raportati in ultima perioada aproape zilnic cu tranzactii de cumparare pe aceste titluri.
Transferurile s-au derulat la un pret mediu de 1,04 lei/actiune, peste cel la care aceste titluri s-au tranzactionat la finele sedintei de ieri de la Bursa, de 0,98 lei/actiune.
Transferurile s-au derulat la un pret mediu de 1,04 lei/actiune, peste cel la care aceste titluri s-au tranzactionat la finele sedintei de ieri de la Bursa, de 0,98 lei/actiune.
Brokerii nu pot, iar bancile nu vor
Cele mai multe dintre societatile de brokeraj de pe piata sunt inca in proces de modificare a softurilor pentru a permite intermedierea tranzactiilor cu titluri de stat, din cauza perioadei scurte de timp intre furnizarea datelor tehnice de catre Bursa si inceperea efectiva a tranzactionarii acestor instrumente prin sistemul de tranzactionare a acesteia.
De altfel, cele mai multe dintre societatile de brokeraj nu au stabilit nici oferte de comisioane pentru tranzactionarea acestor instrumente. Brokerii spun insa ca bancile, care au format pana acum doua saptamani singura piata a titlurilor de stat nu au nici un interes sa tranzactioneze pe Bursa.
De altfel, cele mai multe dintre societatile de brokeraj nu au stabilit nici oferte de comisioane pentru tranzactionarea acestor instrumente. Brokerii spun insa ca bancile, care au format pana acum doua saptamani singura piata a titlurilor de stat nu au nici un interes sa tranzactioneze pe Bursa.
Azomures a facut profit de 21 mil. euro in trimestrul doi
Producatorul de ingrasaminte Azomures Targu-Mures a obtinut in perioada aprilie - iunie un profit net de 77,2 mil. lei (21 mil. euro), comparativ cu un castig de 1,3 mil. lei (0,4 mil. euro) in aceeasi perioada din 2007.
Afacerile companiei au cunoscut in perioada similara o dinamica mai accentuata ca in trimestrul precedent, majorandu-se cu 85% si ajungand la 338,7 mil. lei (92,2 mil. euro).
Profitul raportat de Azomures in trimestrul al doilea este cel mai mare din istoria companiei, depasindu-l chiar si pe cel din primele trei luni, care s-a ridicat la aproape 55 mil. lei (15,1 mil. euro). Per total, in primele sase luni din 2008, castigul obtinut de producatorul de ingrasaminte a fost de 132,2 mil. lei (36,2 mil. euro), de peste doua ori mai mult decat si-a bugetat compania pe tot anul curent.
Afacerile Azomures din primul semestru s-au cifrat la 591,9 mil. lei (162 mil. euro), cu 54,8% mai mari comparativ cu cele din aceeasi perioada din 2007.
Avansul afacerilor companiei a avut la baza preturile mai mari la ingrasaminte, in special cele de pe piata internationala, se arata in raportul emis Bursei de reprezentantii Azomures.
Ritmul de crestere al cheltuielilor companiei a fost mai mic, acestea urcand in perioada similara cu 31,2%, ca urmare a costurilor energetice mai ridicate, cu precadere la gaze naturale.
Azomures a fost pana acum oarecum ferita de cresterea preturilor la materii prime, in conditiile in care societatea avea la inceputul anului 2008 stocuri de materii prime achizitionate anterior la un pret mai mic, fapt care a permis obtinerea de produse la costuri bune, se mai arata in raport.
La ultimul pret de ieri, de 0,875 lei/actiune, capitalizarea companei este de 131,5 mil. euro.
Afacerile companiei au cunoscut in perioada similara o dinamica mai accentuata ca in trimestrul precedent, majorandu-se cu 85% si ajungand la 338,7 mil. lei (92,2 mil. euro).
Profitul raportat de Azomures in trimestrul al doilea este cel mai mare din istoria companiei, depasindu-l chiar si pe cel din primele trei luni, care s-a ridicat la aproape 55 mil. lei (15,1 mil. euro). Per total, in primele sase luni din 2008, castigul obtinut de producatorul de ingrasaminte a fost de 132,2 mil. lei (36,2 mil. euro), de peste doua ori mai mult decat si-a bugetat compania pe tot anul curent.
Afacerile Azomures din primul semestru s-au cifrat la 591,9 mil. lei (162 mil. euro), cu 54,8% mai mari comparativ cu cele din aceeasi perioada din 2007.
Avansul afacerilor companiei a avut la baza preturile mai mari la ingrasaminte, in special cele de pe piata internationala, se arata in raportul emis Bursei de reprezentantii Azomures.
Ritmul de crestere al cheltuielilor companiei a fost mai mic, acestea urcand in perioada similara cu 31,2%, ca urmare a costurilor energetice mai ridicate, cu precadere la gaze naturale.
Azomures a fost pana acum oarecum ferita de cresterea preturilor la materii prime, in conditiile in care societatea avea la inceputul anului 2008 stocuri de materii prime achizitionate anterior la un pret mai mic, fapt care a permis obtinerea de produse la costuri bune, se mai arata in raport.
La ultimul pret de ieri, de 0,875 lei/actiune, capitalizarea companei este de 131,5 mil. euro.
OTP garanteaza un castig de 12% pentru 300 de investitori
Fondul inchis de investitii OTP Garansis, administrat de societatea OTP Asset Management, a atras active de peste 4,7 mil. lei (1,3 mil. euro) de la investitori, garantand in primul an de functionare un randament de 12% in lei.
Perioada de derulare a ofertei publice pentru fondul inchis de investitii cu capital garantat al OTP a fost de sase saptamani, luand sfarsit la inceputul lunii. Capitalul atras de fond s-a ridicat la peste 4,7 milioane de lei (1,3 mil euro), sub estimarile initiale ale reprezentantilor OTP care se asteptau la subscrieri intre doua si trei milioane de euro.
Perioada de derulare a ofertei publice pentru fondul inchis de investitii cu capital garantat al OTP a fost de sase saptamani, luand sfarsit la inceputul lunii. Capitalul atras de fond s-a ridicat la peste 4,7 milioane de lei (1,3 mil euro), sub estimarile initiale ale reprezentantilor OTP care se asteptau la subscrieri intre doua si trei milioane de euro.
Impact a rascumparat 5 mil. de titluri in doua saptamani
Dezvoltatorul imobiliar Impact Bucuresti (IMP), condus de Dan Ioan Popp (desen), a achizitionat in ultimele doua saptamani aproape 5 mil. de actiuni proprii prin intermediul Bursei, reprezentand circa 0,25% din capitalul social. Valoarea tranzactiilor a cumulat un milion de lei (circa 284.500 de euro) si s-au derulat la un pret mediu de 0,2 lei/actiune. Pachetul de actiuni Impact rascumparat pana in prezent reprezinta doar 6,2% din cel maxim vizat prin programul de rascumparare anuntat la sfarsitul saptamanii trecute. Impact a anuntat la sfarsitul lunii iulie un program prin care ar putea cheltui pana la 11 milioane de euro pentru rascumpararea de pe Bursa a 80 mil. de actiuni, reprezentand 4% din capitalul social, pe care le va distribui salariatilor. Cotatia Impact s-a mentinut in ultimele saptamani in jurul nivelului de 0,2 lei/actiune, in ciuda cumpararilor realizate de companie si a faptului ca Bursa a avut o tendinta de revenire in aceasta perioada. Spre finele sedintei de ieri, actiunile Impact erau cotate in coborare cu 0,5%, la un pret de 0,199 lei/actiune. La acest nivel, valoarea de piata a companiei este de 113,7 mil. euro.
duminică, 23 noiembrie 2008
Razboiul din Irak se complica
La inceput toata lumea era facuta sa creada ca razboiul va fi scurt, ca America va covarsi cu formidabila ei masinarie militara trupele prost echipate ale lui Saddam Hussein. Acum, dupa 12 zile de lupte, nu se poate afirma ca coalitia americano-britanica detine cheia victoriei. Eu c
red ca mai curand avem de-a face cu un meci nul. Meci nul si pe campul de lupta, si in razboiul mediatic psihologic. Americanii au marcat prin aceea ca au avansat rapid spre Bagdad si au capturat peste 5.000 de prizonieri. Hussein a egalat prin aceea ca a pastrat controlul in toate orasele si a doborat elicoptere cu aviatori cu tot.
Fortele care se confrunta in Irak sunt foarte inegale, asimetrice. De o parte, o armata high-tech secol 21, de alta parte o armata dotata cu arme depasite si ramase din secolul 20. Si totusi, Garda Republicana a lui Saddam s-a tinut bine, nu s-a speriat nici de bombe sau rachete inteligente, nici de avioane invizibile. In ce priveste populatia, s-a risipit iluzia ca ii va saluta ca eliberatori pe soldatii care o bombardeaza, ii ingreuneaza aprovizionarea, iar in unele locuri ii taie electricitatea si apa. Aprecierea sanselor devine foarte dificila. Cunoastem si obiectivul, si strategia americanilor inclusiv modificarile pe care au fost nevoiti sa le faca. Dar nu cunoastem pe ale lui Saddam Hussein, desi este evident ca nu a stat cu dosul pe cuptor. El a reusit sa evite o confruntare pe teren deschis, care i-a fost fatala in Razboiul Golfului din 1991, si-a concentrat toate fortele in orase, unde s-a pregatit pentru un razboi de tip gherila urbana si pentru scurte contraatacuri acolo unde ii convine terenul pe care-l cunoaste foarte bine. O surpriza a constituit-o prezenta in toate orasele a fortelor paramilitare formate din fedayeni devotati regimului Baas si lui Hussein.
Dintre analistii militari americani sa citam doua pareri semnificative: "Noi am apreciat gresit ca fortele paramilitare vor fi concentrate in Bagdad, iar in orase vor ramane ascunse in defensiva. Spre marea noastra surpriza, ele ataca. Nu ne asteptam la atac." Un alt specialist scrie: "Nu ne vom grabi sa intram in Bagdad. Vom pune accent pe actiunea rabdatoare de reconaissance pentru a descoperi locatia lui Hussein si a adjunctilor sai, inclusiv a centrelor Securitatii si Garzii Republicane, sperand ca locuitorii ne vor procura informatii despre acestea. Scopul e sa evitam lupte de strada si casa cu casa, care presupun pierderi grele. Obiectivul: centrele de putere".
Doua notiuni apar in comunicarile de razboi: friendly fire (foc prietenesc) cum a fost cazul rachetei sol-aer americane Patriot care a lovit un avion britanic si collateral damage (paguba colaterala), cand o bomba sau racheta nimereste alaturi de tinta, in loc de o cladire publica din Bagdad, o piata cu civili.
Noutati in ultimele zile semnaleaza aparitia unei forte de desant americane instalate in regiunea de nord a Irakului, unde a facut jonctiunea cu trupele kurde din zona, care pazesc instalatiile petroliere si o oarecare pauza tactica a unitatilor care au avansat rapid spre Bagdad si care trebuie acum relegate de sursele de aprovizionare bazate in Kuweit. In aceste conditii, as formula urmatoarea predictie: dupa 12 zile de lupte, fiecare saptamana ingreuneaza pozitia americana, iar daca factorul esential, Saddam Hussein, ramane in picioare in buncarul sau timp de doua luni, el nu poate invinge armata americ
red ca mai curand avem de-a face cu un meci nul. Meci nul si pe campul de lupta, si in razboiul mediatic psihologic. Americanii au marcat prin aceea ca au avansat rapid spre Bagdad si au capturat peste 5.000 de prizonieri. Hussein a egalat prin aceea ca a pastrat controlul in toate orasele si a doborat elicoptere cu aviatori cu tot.
Fortele care se confrunta in Irak sunt foarte inegale, asimetrice. De o parte, o armata high-tech secol 21, de alta parte o armata dotata cu arme depasite si ramase din secolul 20. Si totusi, Garda Republicana a lui Saddam s-a tinut bine, nu s-a speriat nici de bombe sau rachete inteligente, nici de avioane invizibile. In ce priveste populatia, s-a risipit iluzia ca ii va saluta ca eliberatori pe soldatii care o bombardeaza, ii ingreuneaza aprovizionarea, iar in unele locuri ii taie electricitatea si apa. Aprecierea sanselor devine foarte dificila. Cunoastem si obiectivul, si strategia americanilor inclusiv modificarile pe care au fost nevoiti sa le faca. Dar nu cunoastem pe ale lui Saddam Hussein, desi este evident ca nu a stat cu dosul pe cuptor. El a reusit sa evite o confruntare pe teren deschis, care i-a fost fatala in Razboiul Golfului din 1991, si-a concentrat toate fortele in orase, unde s-a pregatit pentru un razboi de tip gherila urbana si pentru scurte contraatacuri acolo unde ii convine terenul pe care-l cunoaste foarte bine. O surpriza a constituit-o prezenta in toate orasele a fortelor paramilitare formate din fedayeni devotati regimului Baas si lui Hussein.
Dintre analistii militari americani sa citam doua pareri semnificative: "Noi am apreciat gresit ca fortele paramilitare vor fi concentrate in Bagdad, iar in orase vor ramane ascunse in defensiva. Spre marea noastra surpriza, ele ataca. Nu ne asteptam la atac." Un alt specialist scrie: "Nu ne vom grabi sa intram in Bagdad. Vom pune accent pe actiunea rabdatoare de reconaissance pentru a descoperi locatia lui Hussein si a adjunctilor sai, inclusiv a centrelor Securitatii si Garzii Republicane, sperand ca locuitorii ne vor procura informatii despre acestea. Scopul e sa evitam lupte de strada si casa cu casa, care presupun pierderi grele. Obiectivul: centrele de putere".
Doua notiuni apar in comunicarile de razboi: friendly fire (foc prietenesc) cum a fost cazul rachetei sol-aer americane Patriot care a lovit un avion britanic si collateral damage (paguba colaterala), cand o bomba sau racheta nimereste alaturi de tinta, in loc de o cladire publica din Bagdad, o piata cu civili.
Noutati in ultimele zile semnaleaza aparitia unei forte de desant americane instalate in regiunea de nord a Irakului, unde a facut jonctiunea cu trupele kurde din zona, care pazesc instalatiile petroliere si o oarecare pauza tactica a unitatilor care au avansat rapid spre Bagdad si care trebuie acum relegate de sursele de aprovizionare bazate in Kuweit. In aceste conditii, as formula urmatoarea predictie: dupa 12 zile de lupte, fiecare saptamana ingreuneaza pozitia americana, iar daca factorul esential, Saddam Hussein, ramane in picioare in buncarul sau timp de doua luni, el nu poate invinge armata americ
Intoarcerea Mariei Vlas. Mai multe amnezii decat bani
Acum ca cel mai cautat om din Romania, Ioana Maria Vlas, fostul administrator al societatii SOV Invest, care administra Fondul National de Investitii, s-a intors in tara, intrebarea la care toata lumea spera sa afle raspuns este: "Unde sunt banii de la FNI?".
Cei mai interesati
de un astfel de raspuns sunt fara indoiala cei peste 300.000 de pagubiti care au avut reactii impartite legate de venirea Ioanei Maria Vlas: o parte s-au bucurat, sperand in rezolvarea mai rapida a procesului, in timp ce altii privesc aceasta reintoarcere cu scepticism. "Problema noastra este recuperarea banilor. Descoperirea adevarului nu inseamna si rezolvarea problemei. Mie unul imi este teama de o intelegere dintre Vlas si statul roman, care ar putea fi daunatoare investitorilor", a declarat Ovidiu Mazilescu, liderul investitorilor FNI.
La momentul prabusirii, FNI avea un activ net de 3.412 miliarde lei (aproximativ 150 milioane de dolari), 301.331 de investitori si o valoare a unitatii de fond de 103.720 lei.
"Astazi FNI mai are circa 80 - 90 de miliarde de lei (2,3 mil. $-n.red.) in conturi bancare, care inca sunt blocate, majoritatea conturilor fiind deschise la BCR", a declarat pentru Ziarul Financiar Ionel Blanculescu, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), institutia prin care s-au facut platile pentru investitorii FNI si care reprezinta statul in toate litigiile legate de acest caz.
In aceste conditii, impreuna cu actiunile pe care le mai detine, fondurile FNI ating cu greu 100 de miliarde de lei, adica trei milioane de dolari.
Ce s-a intamplat cu restul banilor? Poate doar Ioana Maria Vlas stie. Pentru ca din documentele ramase de la fond nu se pot afla prea multe in conditiile in care, potrivit raportului de audit realizat de firma de consultanta Arthur Andersen, lipsesc multe acte justificative de la infiintare si pana in 1999, ultima balanta de verificare a Fondului s-a facut in decembrie 1999, iar din octombrie 2000 nu s-a mai facut nici o inregistrate contabila. In plus, Sov Invest, in calitate de administrator al FNI, nu si-a asumat responsabilitatea pentru intocmirea situatiei activului net, inregistrarile contabile si activitatea Fondului si corectitudinea bazei de date a investitorilor, fapt ce a determinat auditorul sa aiba incertitudini asupra "completitudinii" inregistrarilor contabile.
Dar cum a fost incalcata legea in cazul FNI?
Raportul de audit precizeaza faptul ca activitatea Fondului s-a desfasurat fara respectarea cadrului legal si anume:
* Distribuirea unitatilor de fond s-a facut in baza unor contracte de distribuire ale caror clauze nu au fost respectate de parti;
* incepand din august 1998 a functionat fara banca depozitara, atributiile acesteia fiind exercitate de SOV Invest;
* SOV Invest a facut tranzactii intre FNI si FNA in numele acestora, precum si contracte de imprumut in numele FNI;
* Societatea de administrare a comunicat un activ net supraestimat, rezultand o crestere a valorii titlurilor de aproximativ 3.229 miliarde de lei;
* Numarul de unitati de fond aflate in circulatie, comunicat de catre societatea de administrare era cu 54% mai mic decat cel real rezultand o apreciere nejustificata a unitatii de fond.
Ca o concluzie, auditorul apreciaza ca valoarea unitatii de fond ar fi de 1.358 lei (de 75 de ori mai mica decat valoarea la care au fost susbcrise ultimele titluri) calculata in baza activului net, intocmit pe baze incerte, de 107,5 miliarde de lei.
Ce face astazi FNI
Fondul National de Investitii urmeaza sa-si aleaga in perioada urmatoare societatea care va administra fondul in conditiile in care investitorii au decis continuarea activitatii FNI ca fond deschis de investitii.
In plus, AVAB va plati in primele luni ale acestui an ajutoarele financiare pentru ultimii 2.000 de investitori, conform legii privind unele masuri pentru diminuarea consecintelor incetarii rascumpararii de unitati de fond de catre FNI, adoptata de guvern in august 2001. Potrivit acesteia, investitorii FNI care nu au facut nici o rascumparare a unitatii de fond investite la FNI si care aveau un venit net lunar pe membru de familie de pana la un milioan de lei primesc un ajutor financiar de pana la zece milioane lei.
Anul trecut Autoritatea a platit 25,2 miliarde lei unui numar de peste 3.700 de investitori FNI, valoarea totala a sumelor platite fiind de 269,9 miliarde lei.
In ceea ce priveste litigiile, la inceputul acestui an erau 48 de dosare pe rolul instantelor judecatoresti din tara in legatura cu punerea in aplicare a contractului de fidejunctiune/cautiune incheiat intre SOV Invest si FNI pe de o parte si CEC pe de alta parte.
Cazul FNI face obiectul a doua categorii de procese: penal si civil. "In cazul procesului penal, anul trecut am retrimis dosarul Parchetului pentru extinderea cercetarilor. Intentia noastra este sa demonstram ca in cazul FNI a fost vorba despre frauda, si daca reusim sa dovedim acest lucru, atunci se va incheia si procesul civil. Spun asta pentru ca prin contractul de fidejunctiune/cautiune CEC asigura plata unitatilor de fond la ultima valoare in cazul producerii unui risc caracteristic fondurilor deschise de investitii. Or, frauda nu este un risc specific acestor fonduri", declara recent presedintele AVAB, Ionel Blanculescu.
"In mod normal, venirea lui Vlas ar trebui sa impulsioneze intr-un fel procesul penal, sa lamureasca lucrurile, sa spuna cu exactitate care sunt vinovatii si in ce masura sunt ei implicati. Pe noi nu ne intereseaza actiunea civica, ne intereseaza sa existe o despagubire pentru investitori", a mai spus liderul investitorilor, Ovidiu Mazilescu. El a adaugat ca daca problema nu este rezolvata pana la capat, in sensul acordarii despagubirilor, inseamna ca intoarcerea Mariei Vlas nu a avut un efect benefic pentru investitori.
Cei mai interesati
de un astfel de raspuns sunt fara indoiala cei peste 300.000 de pagubiti care au avut reactii impartite legate de venirea Ioanei Maria Vlas: o parte s-au bucurat, sperand in rezolvarea mai rapida a procesului, in timp ce altii privesc aceasta reintoarcere cu scepticism. "Problema noastra este recuperarea banilor. Descoperirea adevarului nu inseamna si rezolvarea problemei. Mie unul imi este teama de o intelegere dintre Vlas si statul roman, care ar putea fi daunatoare investitorilor", a declarat Ovidiu Mazilescu, liderul investitorilor FNI.
La momentul prabusirii, FNI avea un activ net de 3.412 miliarde lei (aproximativ 150 milioane de dolari), 301.331 de investitori si o valoare a unitatii de fond de 103.720 lei.
"Astazi FNI mai are circa 80 - 90 de miliarde de lei (2,3 mil. $-n.red.) in conturi bancare, care inca sunt blocate, majoritatea conturilor fiind deschise la BCR", a declarat pentru Ziarul Financiar Ionel Blanculescu, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), institutia prin care s-au facut platile pentru investitorii FNI si care reprezinta statul in toate litigiile legate de acest caz.
In aceste conditii, impreuna cu actiunile pe care le mai detine, fondurile FNI ating cu greu 100 de miliarde de lei, adica trei milioane de dolari.
Ce s-a intamplat cu restul banilor? Poate doar Ioana Maria Vlas stie. Pentru ca din documentele ramase de la fond nu se pot afla prea multe in conditiile in care, potrivit raportului de audit realizat de firma de consultanta Arthur Andersen, lipsesc multe acte justificative de la infiintare si pana in 1999, ultima balanta de verificare a Fondului s-a facut in decembrie 1999, iar din octombrie 2000 nu s-a mai facut nici o inregistrate contabila. In plus, Sov Invest, in calitate de administrator al FNI, nu si-a asumat responsabilitatea pentru intocmirea situatiei activului net, inregistrarile contabile si activitatea Fondului si corectitudinea bazei de date a investitorilor, fapt ce a determinat auditorul sa aiba incertitudini asupra "completitudinii" inregistrarilor contabile.
Dar cum a fost incalcata legea in cazul FNI?
Raportul de audit precizeaza faptul ca activitatea Fondului s-a desfasurat fara respectarea cadrului legal si anume:
* Distribuirea unitatilor de fond s-a facut in baza unor contracte de distribuire ale caror clauze nu au fost respectate de parti;
* incepand din august 1998 a functionat fara banca depozitara, atributiile acesteia fiind exercitate de SOV Invest;
* SOV Invest a facut tranzactii intre FNI si FNA in numele acestora, precum si contracte de imprumut in numele FNI;
* Societatea de administrare a comunicat un activ net supraestimat, rezultand o crestere a valorii titlurilor de aproximativ 3.229 miliarde de lei;
* Numarul de unitati de fond aflate in circulatie, comunicat de catre societatea de administrare era cu 54% mai mic decat cel real rezultand o apreciere nejustificata a unitatii de fond.
Ca o concluzie, auditorul apreciaza ca valoarea unitatii de fond ar fi de 1.358 lei (de 75 de ori mai mica decat valoarea la care au fost susbcrise ultimele titluri) calculata in baza activului net, intocmit pe baze incerte, de 107,5 miliarde de lei.
Ce face astazi FNI
Fondul National de Investitii urmeaza sa-si aleaga in perioada urmatoare societatea care va administra fondul in conditiile in care investitorii au decis continuarea activitatii FNI ca fond deschis de investitii.
In plus, AVAB va plati in primele luni ale acestui an ajutoarele financiare pentru ultimii 2.000 de investitori, conform legii privind unele masuri pentru diminuarea consecintelor incetarii rascumpararii de unitati de fond de catre FNI, adoptata de guvern in august 2001. Potrivit acesteia, investitorii FNI care nu au facut nici o rascumparare a unitatii de fond investite la FNI si care aveau un venit net lunar pe membru de familie de pana la un milioan de lei primesc un ajutor financiar de pana la zece milioane lei.
Anul trecut Autoritatea a platit 25,2 miliarde lei unui numar de peste 3.700 de investitori FNI, valoarea totala a sumelor platite fiind de 269,9 miliarde lei.
In ceea ce priveste litigiile, la inceputul acestui an erau 48 de dosare pe rolul instantelor judecatoresti din tara in legatura cu punerea in aplicare a contractului de fidejunctiune/cautiune incheiat intre SOV Invest si FNI pe de o parte si CEC pe de alta parte.
Cazul FNI face obiectul a doua categorii de procese: penal si civil. "In cazul procesului penal, anul trecut am retrimis dosarul Parchetului pentru extinderea cercetarilor. Intentia noastra este sa demonstram ca in cazul FNI a fost vorba despre frauda, si daca reusim sa dovedim acest lucru, atunci se va incheia si procesul civil. Spun asta pentru ca prin contractul de fidejunctiune/cautiune CEC asigura plata unitatilor de fond la ultima valoare in cazul producerii unui risc caracteristic fondurilor deschise de investitii. Or, frauda nu este un risc specific acestor fonduri", declara recent presedintele AVAB, Ionel Blanculescu.
"In mod normal, venirea lui Vlas ar trebui sa impulsioneze intr-un fel procesul penal, sa lamureasca lucrurile, sa spuna cu exactitate care sunt vinovatii si in ce masura sunt ei implicati. Pe noi nu ne intereseaza actiunea civica, ne intereseaza sa existe o despagubire pentru investitori", a mai spus liderul investitorilor, Ovidiu Mazilescu. El a adaugat ca daca problema nu este rezolvata pana la capat, in sensul acordarii despagubirilor, inseamna ca intoarcerea Mariei Vlas nu a avut un efect benefic pentru investitori.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
