vineri, 18 septembrie 2009

"La noi, cresterea rezervelor minime obligatorii nu s-a dovedit eficienta"

Noi am renuntat la folosirea ratelor rezervelor minime obligatorii, ca instrument de politica monetara, din 1997" a declarat, ieri, cu ocazia unei prelegeri sustinute la BNR, guvernatorul Bancii Centrale a Cehiei, Zdenek Tuma. In replica la comentariile presedintelui BRD-SocGen, Bogdan Baltazar - care a criticat dur decizia BNR de crestere a rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor comerciale - oficialul ceh a afirmat ca atunci cand a apelat la acest instrument, marind ratele respective, masura nu s-a dovedit foarte eficienta. "De atunci, nu am mai recurs la acesta masura deoarece in cazul nostru a fost lipsita de relevanta. Treptat, am redus ratele rezervelor minime obligatorii, astfel incat astazi ne situam la nivelul celor din UE. Cred ca majorarea ratelor rezervelor minime obligatorii nu mai este o masura necesara in lumea de astazi", a aratat oficialul ceh, adaugand, insa, ca acest fapt tine si de particularitatile din fiecare tara. Declaratia guvernatorului ceh survine intr-un moment in care omologul sau roman, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este aspru criticat pentru majorarea ratelor rezervelor minime obligatorii in valuta de la 22 la 25 la suta, in incercarea de a descuraja creditele in valuta. In replica la spusele guvernatorului ceh, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, a declarat ulterior ziaristilor ca, de fapt, Cehia este un bun exemplu pentru utilizarea acestui instrument, deoarece la ei acest exces reprezinta 9,5 la suta din PIB, in timp ce in Romania doar 2,5 la suta. "Exista un exces de lichiditate in toate statele candidate (n.r. la UE), ce trebuie sterilizat de Bancile Centrale. Intr-adevar, cehii s-au dovedit mai eficienti in sterilizare, dar au facut asta cu costuri politice si financiare imense", a explicat Lazea, referindu-se aici inclusiv la costurile (pierderile) suportate de Banca Centrala in cauza. Cu toate aceste costuri, demn de notat este faptul ca, in 2002, Cehia a reusit sa ajunga la o inflatie de sub doi la suta, in conditiile unui deficit bugetar de 7 la suta din PIB.

Franta si Germania propun revizuirea Pactului de Stabilitate

Franta si Germania au aratat, luni, ca regulamentul european cu privire la bugetul statelor UE ar trebui sa tina cont de mai multi factori, printre care nivelul datoriilor nationale, rata inflatiei si a somajului, in loc sa se concentreze asupra reducerii deficitului bugetar, informeaza Reuters. Statele cu cele mai mari economii din zona euro s-au aliat pentru a doua oara, in ultimele doua saptamani, inaintand o propunere comuna pentru revizuirea Pactului de Stabilitate si Dezvoltare. Ministrii de Finante ai statelor euro, care s-au reunit, luni, la Bruxelles, pentru a analiza situatia economica din regiune, au replicat, insa, ca cele doua state ar trebui sa depuna mai multe eforturi pentru a nu incalca regulamentul si limitele impuse de UE. Propunerea celor doua state a beneficiat de aprecierea lui Sauli Niinisto, ministrul finlandez al Finantelor, care s-a aratat dispus sa tina cont de sugestiile acestora. Restul statelor din zona euro au adoptat, insa, o pozitie retinuta. "Consider ca statele care se afla in pericolul de a depasi limitele impuse prin Pact nu ar trebui sa propuna o relaxare a prevederilor acestuia", a aratat ministrul olandez al Finantelor, Hans Hoogervorst. Surse din cadrul Comisiei Europene au aratat ca se asteapta ca Germania sa raporteze, in 2002, un deficit bugetar de 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB), depasind, in acest fel, pragul de trei procente din PIB impus de autoritatile europene. Ele estimeaza ca masurile aplicate de guvernul de la Berlin vor reusi, pe 2003, o diminuare a deficitului la 3,2% din PIB. Rezultatele guvernului francez sugereaza, de asemenea, ca deficitul bugetar pe anul curent va fi de 2,6% din PIB, urmand ca acesta sa creasca la 2,8% din PIB pe parcursul anului viitor. In acest context, Didier Reynders, ministrul belgian al Finantelor, s-a alaturat omologului sau finlandez, aratand ca prioritatea statelor euro ar trebui sa fie, in prezent, reducerea deficitului bugetar.

Banca Nationala se va dedica exclusiv inflatiei

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat ieri, cu ocazia prelegerii sustinute de omologul sau ceh, la BNR, Zdenek Tuma, ca incepand din 2004 se va trece la un nou tip de politica monetara: "tintirea inflatiei". Cunoscut si aplicat de multe tari occidentale, acest tip de politica nu presupune doar alegerea unei tinte a inflatiei pentru o anumita perioada (un an), ci si a mecanismelor de atingere a acesteia, care pot varia de la cursul de schimb, pana la dobanzi. Un element de noutate pe care aplicarea acestui tip de politica il va aduce consta in responsabilizarea celor care vor esua in atingerea tintei de inflatie respective. Analistii BNR au explicat ca acest tip de politica va aduce inflatia in prim-planul preocuparilor BNR, care, in acest fel, va "lasa din mana" indicatori precum deficitul de cont curent. La nivelul marilor banci centrale din lume, acest tip de politica de tintire a inflatiei este aplicat de Banca Central Europeana, in timp ce Rezervele Federale ale SUA (FED) nu disociaza tinta evolutiei preturilor de alti indicatori si de mersul economiei. Revenind in actualitate, guvernatorul BNR a declarat ca in prezent cea mai mare problema ramane evitarea supraaprecierii leului fata de dolar. "Intrebarea este daca aceasta apreciere de 3-5 la suta a leului (n.r fata de un cos euro-dolar) este sustenabila", s-a intrebat retoric Isarescu, lasand o usa deschisa speculatiilor privind posibila schimbare a acestei tinte, stabilita de BNR la inceputul anului 2002.

Mariana Mihut, o actrita pentru istoria teatrului romanesc

Cand Mariana Mihut intra pe scena, aerul isi schimba parca densitatea, firescul vietii prinde contururi teatrale si vine sa ni se arate, fie ca e vorba despre un personaj din Acesti ingeri tristi, Mesterul Manole, Furtuna, Vizita batranei doamne, Mutter Courage, sau O batista in Dunare. Cine n-a vazut-o inca in Levantul lui Mircea Cartarescu la Bulandra sau in Unchiul Vanea de Cehov, unde face dintr-un rol secundar o aparitie de prim plan, ar trebui sa alerge cat mai repede spre intalnirea cu aceasta actrita. Forta si expresivitatea ei, siguranta ce o insoteste la fiecare urcare pe scena, ajutand-o sa fixeze toate nuantele unei interpretari, ii fac prezenta memorabila, iar contributia artistica de nepretuit nu numai pentru un spectacol, ci pentru istoria moderna a teatrului romanesc. Actrita Mariana Mihut isi aniverseaza maine ziua de nastere, moment in care publicul si lumea teatrala isi amintesc cele peste trei decenii pe scena - la Giulesti, apoi la Bulandra. La multi ani, Mariana Mihut.Mariana Mihut, o actrita pentru istoria teatrului romanesc

Patima rosie - o piesa de un "senzualism aprig"

Considerata "o piesa impura", adica nici drama, nici comedie, Patima rosie a fost opera cea mai reprezentativa a lui Mihail Sorbul, care s-a declarat obsedat de caracterul unora dintre personajele sale. Regizorul Geo Saizescu, care apreciaza acest text ca pe "unul dintre cele mai bune texte ale dramaturgiei romanesti", a pus in scena la Teatrul National de Televiziune un spectacol in care incredinteaza cele doua roluri principale feminine unor tinere actrite putin cunscute de public: Cristina Cepraga (prezentatoare a postului MTV) si Veronica Gheorghe (foto). Alaturi de ele ii veti regasi pe Horatiu Malaele, Mircea Rusu si Dan Badarau. Spectacolul a fost impartit in trei episoade, difuzate in primele trei zile ale acestei saptamani. "Senzualismul aprig este poezia acestei piese de teatru", spunea Garabet Ibraileanu despre Patima rosie, piesa a carei structura si complexitate a relatiilor duce cu gandul la epica telenovelelor de azi.

"Bidonville"-urile tiganilor sperie municipalitatile franceze

n doua articole-reportaj, din 28 noiembrie 2002, cotidianul francez Le Monde revine la tema imigrantilor rromi, care isi improvizeaza locuinte insalubre, creand noi probleme municipalitatilor. "De cateva luni, Lille, Nantes, Clermont-Ferrand, Lyon sau Paris au vazut instalandu-se la periferiile lor sute de rromi, care traiesc in conditii insalubre si in mizerie", scrie Le Monde - editia on line. "Politica de expulzari urmata din vara de Nicolas Sarkozy (ministrul de interne francez) - mai ales fata de romani - nu-i convinge pe alesii in cauza (...) Disparute practic la mijlocul anilor 1970, bidonville-urile apar din nou in diferite puncte ale teritoriului Frantei. Ziarul prezinta situatii inimaginabile din punctul de vedere al conditiilor insalubre in care traiesc "rromii romani" in aceste bidonville-uri "inspaimantatoare", la Montmagny, dar si rromii originari din fosta Iugoslavie, in general din Europa Centrala sau din Balcani. "Franta si Romania au semnat, la 30 august a.c., un protocol care prevede, intre altele, expulzarea imigrantilor romani aflati in situatii nereglementate oficial", noteaza Le Monde.

Facultatea administratorilor de bloc

Anul trecut, Ministerul Muncii a recunoscut ca meserie si ocupatia de "administrator de imobile". Dupa aia, Guvernul a dat si el o ordonanta in care este precizat, clar, statutul administratorului. Astfel, s-a stabilit ca administrator nu poate fi decat "o persoana fizica atestata", adica un om care a absolvit niste cursuri speciale. De aceea, primariile se pregatesc, deja, sa deschida mai multe scoli de administratori. Din pacate, in Romania, plata intretinerii a ajuns o problema atat de complicata, incat e nevoie nu de o scoala postliceala, ci de o intreaga facultate ca sa intelegi ceva. In aceste facultati nu vor lipsi cursuri de genul " Regimul termic al caloriferului sudat" sau "Aragazul - sursa de energie neconventionala". Totusi, cum o treime din cetateni au restante la intretinere, Facultatea de administratori de bloc va avea mai mult un caracter umanist decat unul tehnic. Studentii se vor instrui in "Antropologie Homo restantierus", vor studia hermeneutica anunturilor RADET si metafizica contorului nemontat, care zace in depozit din cauza certurilor dintre Basescu si consilierii PSD. De asemenea, cursul de filozofie va fi unul deosebit, caci va fi vorba de o filozofie speciala, de bloc sau de cartier, dupa caz. Aici nu vor lipsi citate din clasici celebri, cum e nea Gogu de la patru, stoicul cu un singur calorifer, care e si putin cinic, si cartezian cat cuprinde. "Am restante, deci cuget, cuget, deci inca exist", a zis nea Gogu inca de acum trei ani, cand gigacaloria era doar cat o juma' de pensie. In plus, la aceasta facultate se vor face si cursuri de psihologie, caci momentul cand ceri intretinerea trebuie foarte bine ales. De exemplu, daca faci greseala sa te iei de om taman cand se intoarce cu plasa goala din piata, esti un om mort daca n-ai cunostinte solide de autoaparare. In final, proba cea mai dificila va fi licenta: aceasta va consta in vizionarea in liniste, fara nici un comentariu, a zece declaratii ale autoritatilor, care sustin ca problema intretinerii e aproape rezolvata.

Pensionarul Lupu si-ar vinde un rinichi ca sa-si salveze sotia

O trista poveste de dragoste se consuma in cartierul galatean Aviatorilor. Doi batranei, care traiesc impreuna de 45 de ani, sunt nevoiti sa recurga la gesturi disperate pentru a continua sa ramana unul langa celalalt. Gheorghe Lupu a fost pe punctul de a-si vinde un rinichi pentru a obtine banii necesari pentru tratarea cancerului la glanda tiroida de care sufera sotia sa, si inca nu a renuntat la aceasta solutie. Anghelina Lupu a aflat ca este grav bolnava in urma cu doi ani, cand a fost operata de ulcer si, totodata, i s-a descoperit si cancerul. De atunci, sotul ei nu mai are liniste. Face orice pentru a castiga banii necesari tratarii bolii grave de care sufera Anghelina. El afirma ca este in stare sa-si dea si viata pentru femeia pe care o iubeste. "Chiar a aparut un client care mi-a dat 100 de milioane de lei pentru rinichi. Am fost insa atentionat ca daca dau rinichiul cad si eu pe jos. Ce ne facem apoi amandoi? Cine mai alearga? Mi-e foarte greu. Au fost nopti cand la ora 2 i-a fost rau si nu aveam unde sa dau un telefon", povesteste Gheorghe Lupu. In cartierul in care locuiesc, toti vecinii si negustorii il cunosc pe batran. Pentru a reusi sa-i cumpere sotiei medicamente si alimente, a vandut lucruri din casa, a cerut pe datorie sau chiar a cersit. Pentru ca medicamentele sunt foarte scumpe, la farmacie are deschis credit, iar la primirea pensiei, Gheorghe Lupu achita pana la ultimul banut. Gheorghe Lupu nu vede ce solutie sa mai adopte pentru a face rost de banii necesari pentru tratamentul Anghelinei. Pana acum a vandut mobila din casa si alte lucruri stranse intr-o viata. Acum, batranului ii este frica sa nu piarda si apartamentul, pe care n-au apucat sa-l cumpere de la stat.

Coloana Infinitului a fost spalata

Lucrarile de retus si curatire executate, cu intarziere de 1 an, la Coloana fara Sfarsit au fost finalizate in aceasta saptamana. Actiunea a fost realizata de firma Granstone din Bumbesti-Jiu, sub directa supraveghere a proiectantului, restauratorul Dorin Danila. Acesta din urma va asigura, incepand de anul viitor, finalizarea lucrarilor de restaurare a operelor brancusiene din piatra. Modulele au fost spalate cu apa distilata si solutie de carbonat de amoniu pentru indepartarea depunerilor datorate poluarii. Pe doua dintre module, respectiv pe cele cu numerele 10 si 3, aparusera deja pete, in urma exfolierii lacului, fiind necesara aplicarea unui nou strat de lac protector. Chitul dintre module a fost inlocuit cu unul incolor, a fost scurtat paratrasnetul si a fost redimensionat capacul Coloanei, pentru a nu mai fi vizibil de la nivelul solului.

Concurs: Cea mai urata vitrina din Iasi

Nu am vazut in nici un oras vitrine mai anoste, mai urate ca in Iasi", se plangea ieri primarul Constantin Simirad. Pentru a infrumuseta cat de cat aspectul urbei, seful municipalitatii s-a gandit sa organizeze un concurs de uratenie, cu un juriu pe care il va prezida. "Vor fi mai multe "antipremii" pentru locurile unu, doi si trei. Cei care au cele mai urate vitrine vor primi cate o diploma cu chenar negru. De fapt, o sa organizez si un concurs de uratenie a unei diplome, care vor fi lipite pe vitrine si pe panoul rusinii din Primarie", preciza primarul. La 15 decembrie, Constantin Simirad va premia cu bani cele mai frumoase trei vitrine din oras.