Opiniile elevilor vor conta la acreditarea şcolilor

nspectorii Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) au luat la pas unităţile şcolare candidate pentru a vedea care este situaţia în teren

Pentru şcolile şi liceele de stat care nu îndeplinesc criteriile de autorizare sau acreditare, nu se anunţă zile prea bune. Evaluările la care vor fi supuse în continuare de ARACIP, bazate nu atât pe verificarea documentelor, ci şi pe discuţiile cu elevii şi părinţii, pot duce chiar şi la desfiinţarea lor.

Verificarea pe care ARACIP a efectuat-o în perioada 2 februarie – 13 martie, în 228 de unităţi şcolare de stat care solicitaseră autorizarea provizorie de funcţionare, a relevat faptul că 26 dintre ele nu aveau niciun motiv să facă această solicitare, neîndeplinind nici pe departe standardele impuse prin lege. „De fapt, la aproape 50% din unităţile evaluate am găsit probleme. Ele au primit totuşi autorizare, dar cu anumite atenţionări. Şi vor fi urmărite în continuare cu atenţia cea mai mare de către noi", atrage atenţia Şerban Iosifescu, preşedintele ARACIP.

Baza materială şi didactică, deficitare în multe şcoli

Şcoli care stau să cadă, bază materială învechită sau inexistentă, spaţii care nu corespund din punct de vedere sanitar, laboratoare lipsă sunt doar câteva dintre problemele descoperite de ARACIP. „La acestea se mai adaugă şi insuficienţa documentelor de proiectare instituţională. Sau, dacă există, multe dintre aceste documente sunt incomplete sau greşit întocmite", precizează Şerban Iosifescu.

Multe dintre unităţile şcolare de stat deja acreditate au şi ele probleme. Dacă în trei ani nu le rezolvă, riscă să li se pună lacătul pe uşă. „În acest an vom evalua în jur de 500 de unităţi acreditate. La cele la care vom găsi deficienţe vom da termen de un an ca să le remedieze. Dacă după această perioadă constatăm că nu s-a întâmplat nimic, intră în procedură de lichidare. Asta înseamnă că, din anul următor, nu vor mai avea drept de înscriere a elevilor. Dacă neregulile persistă şi după un an, elevii şi profesorii din şcoala respectivă vor trebui să-şi caute alte unităţi în care să înveţe şi să predea", avertizează Iosifescu.

Banii daţi de primării abia ajung pentru „cosmetizări"

O recentă evaluare-pilot a mai evidenţiat numeroase alte inconveniente. „În mediul rural, şcolile nu dispun de cabinet medical, elevii apelând, în cazul unor accidente, la dispensarul din sat. Chiar şi şcolile noi necesită reparaţii capitale, iar banii daţi de primărie nu ajung decât pentru cosmetizări. În grădiniţele din mediul rural, spaţiile şcolare au o suprafaţă extrem de mică, raportată la numărul în creştere de preşcolari care poate ajunge şi la 25-30 într-o grupă", se arată în raportul ARACIP.

Au fost întâlnite situaţii în care cadrele didactice din şcolile vizate nu erau angrenate în viaţa şcolilor, refuzând să-şi asume responsabilităţi. Mai sunt încă şcoli care nu au construite rampe de acces pentru copiii cu nevoi speciale.„Nu se acordă suficientă atenţie procedurilor de garantare a securităţii celor implicaţi în viaţa şcolară. În toate unităţile vizitate au fost prezentate dovezi ale prelucrării normelor de securitate, dar nu există proceduri concrete, cunoscute şi afişate la loc
vizibil, pentru situaţii urgente, de criză", se mai punctează în raportul amintit.

Elevii şi părinţii, baze de date

Vizitele la muzeu, serile la teatru sau şedinţele cu părinţii nu vor mai putea fi validate doar în baza unor acte doveditoare sau procese-verbale, în faţa inspectorilor ARACIP. „Mergem şi întrebăm direct elevul sau părintele în legătură cu activităţile didactice care se desfăşoară în timpul
orelor sau după! În plus
, cadrele didactice trebuie să ştie că munţii de acte şi hârtii doveditoare nu constituie baza noastră de informare, ci vizitele de evaluare şi comunicarea directă cu elevii, cu părinţii şi cu profesorii, din şcolile pe care le evaluăm", a atras atenţia preşedintele ARACIP.