vineri, 18 septembrie 2009

"La noi, cresterea rezervelor minime obligatorii nu s-a dovedit eficienta"

Noi am renuntat la folosirea ratelor rezervelor minime obligatorii, ca instrument de politica monetara, din 1997" a declarat, ieri, cu ocazia unei prelegeri sustinute la BNR, guvernatorul Bancii Centrale a Cehiei, Zdenek Tuma. In replica la comentariile presedintelui BRD-SocGen, Bogdan Baltazar - care a criticat dur decizia BNR de crestere a rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor comerciale - oficialul ceh a afirmat ca atunci cand a apelat la acest instrument, marind ratele respective, masura nu s-a dovedit foarte eficienta. "De atunci, nu am mai recurs la acesta masura deoarece in cazul nostru a fost lipsita de relevanta. Treptat, am redus ratele rezervelor minime obligatorii, astfel incat astazi ne situam la nivelul celor din UE. Cred ca majorarea ratelor rezervelor minime obligatorii nu mai este o masura necesara in lumea de astazi", a aratat oficialul ceh, adaugand, insa, ca acest fapt tine si de particularitatile din fiecare tara. Declaratia guvernatorului ceh survine intr-un moment in care omologul sau roman, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este aspru criticat pentru majorarea ratelor rezervelor minime obligatorii in valuta de la 22 la 25 la suta, in incercarea de a descuraja creditele in valuta. In replica la spusele guvernatorului ceh, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, a declarat ulterior ziaristilor ca, de fapt, Cehia este un bun exemplu pentru utilizarea acestui instrument, deoarece la ei acest exces reprezinta 9,5 la suta din PIB, in timp ce in Romania doar 2,5 la suta. "Exista un exces de lichiditate in toate statele candidate (n.r. la UE), ce trebuie sterilizat de Bancile Centrale. Intr-adevar, cehii s-au dovedit mai eficienti in sterilizare, dar au facut asta cu costuri politice si financiare imense", a explicat Lazea, referindu-se aici inclusiv la costurile (pierderile) suportate de Banca Centrala in cauza. Cu toate aceste costuri, demn de notat este faptul ca, in 2002, Cehia a reusit sa ajunga la o inflatie de sub doi la suta, in conditiile unui deficit bugetar de 7 la suta din PIB.