Un puternic incendiu a izbucnit, luni dimineaţa, la şcoala din localitatea nemţeană Ştefan cel Mare.
O treime din clădire a fost afectată de flăcări. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.
Din primele cercetări reiese că incendiul a pornit de la un coş de fum izolat necorespunzător.
Cei peste 200 de elevi care învaţă la această şcoală nu au putut intra la ore şi au fost trimişi acasă.
În urma incendiului, unitatea de învăţământ a rămas fără încălzire, astfel că nu se ştie când vor fi reluate orele de curs.
luni, 20 iulie 2009
Galati. Creşterea salariilor nu acoperă inflaţia
Managementul combinatului Arcelor- Mittal Galaţi a anunţat că nu va oferi majorări salariale pentru cei 14.400 de angajaţi, prin care să acopere inflaţia prognozată pentru anul viitor, cuprinsă între 4,5% şi 6,5%.
„Explicaţiile sunt reducerea cheltuielilor şi criza de pe piaţa externă“, ne-a declarat Gheorghe Tiber, preşedintele Sindicatului Solidaritatea. Singurul câştig obţinut de siderurgişti: odată cu prelungirea integrală a contractului colectiv de muncă din acest an şi pe 2009 se va prelungi şi clauza care împiedică concedierile fără plata unei despăgubiri de 28.000 lei
.
„Explicaţiile sunt reducerea cheltuielilor şi criza de pe piaţa externă“, ne-a declarat Gheorghe Tiber, preşedintele Sindicatului Solidaritatea. Singurul câştig obţinut de siderurgişti: odată cu prelungirea integrală a contractului colectiv de muncă din acest an şi pe 2009 se va prelungi şi clauza care împiedică concedierile fără plata unei despăgubiri de 28.000 lei
.
BNR reduce rezervele minime obligatorii. Băncile vor avea mai mulţi bani pentru a acorda credite
În plină criză economică, BNR vine cu o veste bună pentru români. De astăzi, băncile din România vor avea mai mulţi bani la dispoziţie pentru a da credite.
Banca
Naţională a României a redus rezervele minime obligatorii
, de la 20 la 18 la sută.
În acest fel, au rămas în conturile băncilor aproape 2 miliarde de lei, adică peste 500 de milioane de euro, bani care vor fi folosiţi pentru credite acordate populaţiei. Prin această decizie, băncile comerciale
trebuie să ţină mai puţini bani în conturile BNR, evitând astfel să se împrumute.
Măsura este valabilă numai o lună.
"Sistemul este în felul următor. Dacă o bancă
atrage resurse de 100 de lei, până acum 20 din această sumă trebuia să-i depusnă la BNR, sub formă de rezervă minimă. Odată cu intrarea în vigoare a acestei dispoziţii, nu mai depune 20, depune 18. Asta înseamnă că băncile vor dispune de mai multe rezerve în lei decât până acum", a explicat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.
Banca
Naţională a României a redus rezervele minime obligatorii
, de la 20 la 18 la sută.
În acest fel, au rămas în conturile băncilor aproape 2 miliarde de lei, adică peste 500 de milioane de euro, bani care vor fi folosiţi pentru credite acordate populaţiei. Prin această decizie, băncile comerciale
trebuie să ţină mai puţini bani în conturile BNR, evitând astfel să se împrumute.
Măsura este valabilă numai o lună.
"Sistemul este în felul următor. Dacă o bancă
atrage resurse de 100 de lei, până acum 20 din această sumă trebuia să-i depusnă la BNR, sub formă de rezervă minimă. Odată cu intrarea în vigoare a acestei dispoziţii, nu mai depune 20, depune 18. Asta înseamnă că băncile vor dispune de mai multe rezerve în lei decât până acum", a explicat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.
CE Craiova va plati 150 milioane euro pe transportul carbunelui
Complexul energetic din Craiova asteapta oferte pentru un contract de transport feroviar de carbune intins pe patru ani.
» Compania
trebuie sa faca investitii de mediu de 396 milioane de euro
.
Complexul energetic Craiova asteapta oferte de la firmele specializate pentru transportul feroviar de carbune pe urmatorii patru ani, scop in care a alocat peste 150 de milioane de euro.
Complexul Energetic (CE) Craiova a scos recent la licitatie un acord-cadru pe patru ani pentru transportul feroviar de carbune care se ridica la 563,8 milioane de lei, adica 150,3 milioane de euro, valoarea incluzand TVA. Potrivit anuntului postat pe site-ul www.e-licitatie.ro, intelegerea poate fi incheiata cu maximum trei agenti economici. Anual, fiecare operator va incheia contracte subsecvente, pe parcursul carora tarifele raman neschimbate. Operatorii economici pot realiza o asociere legala pentru semnarea acordului-cadru. Firmele care liciteaza trebuie sa aiba un parc activ de 1.200 de vagoane "Fals" si de 40 de vagoane "Zas", dar si un parc activ de 15 locomotive electrice (LE) si 12 locomotive diesel-electrice (LDE).
Totodata, firmele participante trebuie sa faca dovada ca in ultimii trei ani au avut contracte anuale pentru transportul a cel putin 2 milioane de tone de carbune si sa aiba personal calificat. Compania nu a furnizat detalii privind sursa banilor cu care va finanta operatiunea si nici despre modul in care costurile de transport se reflecta in pretul final al curentului si energiei termice. "Nu am ce discuta despre acest subiect. Totul se afla in anuntul de licitatie", a declarat directorul general al complexului, Corneliu Ditescu. La ora actuala, transportul carbunelui la CE Craiova este asigurat
de SNTF CFR Marfa SA – societate cu capital integral de stat. In ultimul timp, pe piata transportului feroviar de marfa au patruns numerosi operatori privati. Potrivit Autoritatii Feroviare Romane (AFER), la ora actuala exista 25 de societati licentiate in transportul feroviar de marfuri.
Bugetul, umflat de comanda Ford
Bugetul alcatuit de companie pentru intervalul 2009-2012 prevede o crestere substantiala a veniturilor, in special datorita contractului cu Ford Romania, care va spori substantial veniturile complexului. Se estimeaza ca Ford va aduce anual CE Craiova venituri suplimentare de circa 21 de milioane de euro, in conditiile in care investitiile pentru marirea capacitatilor de productie si transport ale energiei termice s-ar ridica la aproximativ 9 milioane de euro.
Pentru primul
semestru al anului 2008, societatea anuntase un profit net de 17.18 milioane de lei, dublu fata de aceeasi perioada a anului 2007 – 8,12 milioane de lei. Pe de alta parte, CE Craiova si-a asumat investitii de mediu importante, fara de care nu mai are voie sa functioneze.
Astfel, in urmatorii patru ani, societatea a anuntat ca va investi in protectia mediului 396 de milioane de euro. Mai mult de 30% din aceasta suma provine din resurse proprii, iar restul din credite bancare. Pe de alta parte, atat pretul de productie, cat si cel de vanzare
al energiei electrice de la CE Craiova sunt mai mari fata de cele practicate de CE Turceni si CE Rovinari. In ultima perioada, preturile oferite de CE Craiova pe Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale (PCCB), operata prin OPCOM, sunt cu 12-15 lei/ MWh mai mari decat cele de la Turceni si Rovinari. Cert este si ca la ora actuala pretul energiei a sarit cam la toti producatorii la peste 200 lei/MWh, dupa cum sustin traderii care opereaza in domeniu.
Potrivit unor declaratii anterioare, necesarul anual de carbune al CE Craiova este de 6,6 milioane de tone. Din cauza tarifelor practicate de SNLO – principalul furnizor – dar si a cheltuielilor cu transportul, energia produsa la CE Craiova ar fi cu 20% mai scumpa decat cea produsa la complexurile energetice de la Turceni si Rovinari.
» Compania
trebuie sa faca investitii de mediu de 396 milioane de euro
.
Complexul energetic Craiova asteapta oferte de la firmele specializate pentru transportul feroviar de carbune pe urmatorii patru ani, scop in care a alocat peste 150 de milioane de euro.
Complexul Energetic (CE) Craiova a scos recent la licitatie un acord-cadru pe patru ani pentru transportul feroviar de carbune care se ridica la 563,8 milioane de lei, adica 150,3 milioane de euro, valoarea incluzand TVA. Potrivit anuntului postat pe site-ul www.e-licitatie.ro, intelegerea poate fi incheiata cu maximum trei agenti economici. Anual, fiecare operator va incheia contracte subsecvente, pe parcursul carora tarifele raman neschimbate. Operatorii economici pot realiza o asociere legala pentru semnarea acordului-cadru. Firmele care liciteaza trebuie sa aiba un parc activ de 1.200 de vagoane "Fals" si de 40 de vagoane "Zas", dar si un parc activ de 15 locomotive electrice (LE) si 12 locomotive diesel-electrice (LDE).
Totodata, firmele participante trebuie sa faca dovada ca in ultimii trei ani au avut contracte anuale pentru transportul a cel putin 2 milioane de tone de carbune si sa aiba personal calificat. Compania nu a furnizat detalii privind sursa banilor cu care va finanta operatiunea si nici despre modul in care costurile de transport se reflecta in pretul final al curentului si energiei termice. "Nu am ce discuta despre acest subiect. Totul se afla in anuntul de licitatie", a declarat directorul general al complexului, Corneliu Ditescu. La ora actuala, transportul carbunelui la CE Craiova este asigurat
de SNTF CFR Marfa SA – societate cu capital integral de stat. In ultimul timp, pe piata transportului feroviar de marfa au patruns numerosi operatori privati. Potrivit Autoritatii Feroviare Romane (AFER), la ora actuala exista 25 de societati licentiate in transportul feroviar de marfuri.
Bugetul, umflat de comanda Ford
Bugetul alcatuit de companie pentru intervalul 2009-2012 prevede o crestere substantiala a veniturilor, in special datorita contractului cu Ford Romania, care va spori substantial veniturile complexului. Se estimeaza ca Ford va aduce anual CE Craiova venituri suplimentare de circa 21 de milioane de euro, in conditiile in care investitiile pentru marirea capacitatilor de productie si transport ale energiei termice s-ar ridica la aproximativ 9 milioane de euro.
Pentru primul
semestru al anului 2008, societatea anuntase un profit net de 17.18 milioane de lei, dublu fata de aceeasi perioada a anului 2007 – 8,12 milioane de lei. Pe de alta parte, CE Craiova si-a asumat investitii de mediu importante, fara de care nu mai are voie sa functioneze.
Astfel, in urmatorii patru ani, societatea a anuntat ca va investi in protectia mediului 396 de milioane de euro. Mai mult de 30% din aceasta suma provine din resurse proprii, iar restul din credite bancare. Pe de alta parte, atat pretul de productie, cat si cel de vanzare
al energiei electrice de la CE Craiova sunt mai mari fata de cele practicate de CE Turceni si CE Rovinari. In ultima perioada, preturile oferite de CE Craiova pe Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale (PCCB), operata prin OPCOM, sunt cu 12-15 lei/ MWh mai mari decat cele de la Turceni si Rovinari. Cert este si ca la ora actuala pretul energiei a sarit cam la toti producatorii la peste 200 lei/MWh, dupa cum sustin traderii care opereaza in domeniu.
Potrivit unor declaratii anterioare, necesarul anual de carbune al CE Craiova este de 6,6 milioane de tone. Din cauza tarifelor practicate de SNLO – principalul furnizor – dar si a cheltuielilor cu transportul, energia produsa la CE Craiova ar fi cu 20% mai scumpa decat cea produsa la complexurile energetice de la Turceni si Rovinari.
Numărul firmelor româneşti intrate în faliment s-a dublat faţă de 2007
Firmele româneşti fac faţă din ce în ce mai greu dificultăţilor provocate de criza financiară mondială. Anul acesta de două ori mai multe firme au intrat în faliment, faţă de 2007, potrivit datelor oferite de Oficiul Naţional al Registrului Copmerţului (ONRC). Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la 1 ianuarie 2008 şi până în prezent este de peste 12.000, cu aproximativ 81,5% mai mult faăt de aceeaşi perioada a anului 2007, când s-au înregistrat 6782 de astfel de cazuri.
Capitala ocupă primul
loc în topul zonelor cu probleme, cu 1538 de societăţi întrate în faliment, în creştere cu 18,6% comparativ cu perioada similară a lui 2007.
Pe locul al doilea se situează judeţul Timiş, cu 954 de firme
falimentare. Urmează Vrancea, Prahova şi Cluj. Pe ultimele locuri se află Teleormanul, Alba şi Giurgiu.
Majoritatea firmelor intrate în insolvenţă în 2008 sunt din domeniul comerţului, al reparării de autovehicule şi a bunurilor de uz gospodăresc, din industria prelucrătoare sau construcţii.
Capitala ocupă primul
loc în topul zonelor cu probleme, cu 1538 de societăţi întrate în faliment, în creştere cu 18,6% comparativ cu perioada similară a lui 2007.
Pe locul al doilea se situează judeţul Timiş, cu 954 de firme
falimentare. Urmează Vrancea, Prahova şi Cluj. Pe ultimele locuri se află Teleormanul, Alba şi Giurgiu.
Majoritatea firmelor intrate în insolvenţă în 2008 sunt din domeniul comerţului, al reparării de autovehicule şi a bunurilor de uz gospodăresc, din industria prelucrătoare sau construcţii.
Costul orar cu forţa de muncă a avut o creştere anuală de 19,4% în trimestrul III
Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă, ajustat după numărul de zile lucrătoare, a crescut cu 3,11% în trimestrul III faţă de trimestrul II acestui an şi cu 19,39% faţă de trimestrul similar din 2007, a anunţat, luni, Institutul Naţional de Statistică (INS).
Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă crescuse cu 9,14% în trimestrul II faţă de primul
trimestru al acestui an.
În formă brută neajustată, faţă de aceleaşi perioade de comparaţie, creşterea a fost de 3,12%, respectiv de 19,61%. Principalele componente ale costului orar al forţei de muncă sunt cheltuielile salariale (directe) şi cele non-salariale (indirecte).
Faţă de al doilea trimestru din 2008, creşteri semnificative ale indicelui trimestrial al costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată după numărul de zile lucrătoare, au avut loc în activităţile din învăţământ (12,47%), industria extractivă (8,8%) şi administraţie publică (7,78%).
Publicitate
Scăderi s-au înregistrat în activităţile din intermedieri financiare
, de 7,65%, sănătate şi asistenţă socială, de 2,48%, şi în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, de 0,06%.
În trimestrul III din 2008, creşterea faţă de trimestrul anterior a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 3,12%, iar pentru cea privind cheltuielile indirecte (non-salariale), de 3,07%. Creşterile înregistrate de cele două componente - pentru indicii în formă brută (neajustată) - au fost de 3,12%, respectiv 3,11%.
Comparativ cu acelaşi interval din 2007, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri anuale ale indicilor trimestriali ai costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată, au avut loc în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (40,26%), învăţământ (32,08%), energie electrică şi termică, gaze
şi apă (28,08%) şi tranzacţii imobiliare
, închirieri şi activităţi prestate în principal companiilor (26,13%). Creşterea cea mai mică a avut loc în intermedieri financiare (4,06%), urmată de activitatea din hoteluri şi restaurante (13,05%).
Creşterea faţă de perioada iulie - septembrie a anului precedent, calculată după numărul de zile lucrătoare, în privinţa cheltuielilor salariale cu forţa de muncă, a fost de 19,31%, iar pentru indicii în formă neajustată, de 19,55%. Componenta privind cheltuielile indirecte a înregistrat creşteri de 19,68%, respectiv 19,84%.
Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă crescuse cu 9,14% în trimestrul II faţă de primul
trimestru al acestui an.
În formă brută neajustată, faţă de aceleaşi perioade de comparaţie, creşterea a fost de 3,12%, respectiv de 19,61%. Principalele componente ale costului orar al forţei de muncă sunt cheltuielile salariale (directe) şi cele non-salariale (indirecte).
Faţă de al doilea trimestru din 2008, creşteri semnificative ale indicelui trimestrial al costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată după numărul de zile lucrătoare, au avut loc în activităţile din învăţământ (12,47%), industria extractivă (8,8%) şi administraţie publică (7,78%).
Publicitate
Scăderi s-au înregistrat în activităţile din intermedieri financiare
, de 7,65%, sănătate şi asistenţă socială, de 2,48%, şi în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, de 0,06%.
În trimestrul III din 2008, creşterea faţă de trimestrul anterior a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 3,12%, iar pentru cea privind cheltuielile indirecte (non-salariale), de 3,07%. Creşterile înregistrate de cele două componente - pentru indicii în formă brută (neajustată) - au fost de 3,12%, respectiv 3,11%.
Comparativ cu acelaşi interval din 2007, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri anuale ale indicilor trimestriali ai costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată, au avut loc în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (40,26%), învăţământ (32,08%), energie electrică şi termică, gaze
şi apă (28,08%) şi tranzacţii imobiliare
, închirieri şi activităţi prestate în principal companiilor (26,13%). Creşterea cea mai mică a avut loc în intermedieri financiare (4,06%), urmată de activitatea din hoteluri şi restaurante (13,05%).
Creşterea faţă de perioada iulie - septembrie a anului precedent, calculată după numărul de zile lucrătoare, în privinţa cheltuielilor salariale cu forţa de muncă, a fost de 19,31%, iar pentru indicii în formă neajustată, de 19,55%. Componenta privind cheltuielile indirecte a înregistrat creşteri de 19,68%, respectiv 19,84%.
Petrolul se scumpeşte la 50,56 dolari/baril, înaintea întâlnirii OPEC
Preţul petrolului a crescut luni la bursele electronice din Asia, în contextul în care investitorii aşteaptă decizia Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) privind o nouă reducere a producţiei, în cadrul întrunirii din săptămâna aceasta, de la Cairo, relatează AFP.
În tranzacţiile matinale, ţiţeiul “light sweet crude” cu livrare în ianuarie s-a scumpit cu 63 cenţi, la 50,56 dolari
/baril, în timp ce preţul petrolului tranzacţionat pe piaţa londoneză a crescut cu 79 cenţi, la 49,98 dolari/baril.
În tranzacţiile matinale, ţiţeiul “light sweet crude” cu livrare în ianuarie s-a scumpit cu 63 cenţi, la 50,56 dolari
/baril, în timp ce preţul petrolului tranzacţionat pe piaţa londoneză a crescut cu 79 cenţi, la 49,98 dolari/baril.
Numărul şomerilor din Germania ar putea creşte cu 130.000 de persoane în 2009
in cauza problemelor economice, rata şomajului în Germania ar putea creşte, numărul persoanelor fără loc de muncă mărindu-se cu 130.000 de persoane, în 2009, a declarat şeful Oficiului pentru Forţa de Muncă, Frank-Juergen Weise, citat de Reuters.
"Pentru cel mai sumbru scenariu, institutul nostru estimează că numărul de şomeri va creşte cu 130.000 de persoane anul viitor", spune Weise.
Un milion de locuri de muncă sunt disponibile la acest moment, în timp ce, durata medie în care un muncitor trebuie să aştepte apariţia unui loc nou de muncă în unele locuri este de două ori mai redusă decât în 2005, a declarat acesta.v Ministrul Economiei
, Michael Glos, spunea, acum două săptămâni, că reformele au condus la flexibilizarea piaţei muncii şi nu sunt motive de îngrijorare referitoare la un număr semnificativ de şomeri.
Populaţia activă neocupată, dar fără loc de muncă a crescut cu 84.000 în luna octombrie, la un total de aproape trei milioane, pentru prima dată
în ultimii 16 ani.
Economia Germaniei, cea mai mare din zona euro
, a intrat în recesiune în trimestrul al treilea, când Produsul
Intern Brut (PIB) a pierdut 0,5%. Pentru următoarele trei luni, perspectiva este optimistă, iar cancelarul Angela Merkel estimează o creştere economică de 0,2% în 2009.
"Pentru cel mai sumbru scenariu, institutul nostru estimează că numărul de şomeri va creşte cu 130.000 de persoane anul viitor", spune Weise.
Un milion de locuri de muncă sunt disponibile la acest moment, în timp ce, durata medie în care un muncitor trebuie să aştepte apariţia unui loc nou de muncă în unele locuri este de două ori mai redusă decât în 2005, a declarat acesta.v Ministrul Economiei
, Michael Glos, spunea, acum două săptămâni, că reformele au condus la flexibilizarea piaţei muncii şi nu sunt motive de îngrijorare referitoare la un număr semnificativ de şomeri.
Populaţia activă neocupată, dar fără loc de muncă a crescut cu 84.000 în luna octombrie, la un total de aproape trei milioane, pentru prima dată
în ultimii 16 ani.
Economia Germaniei, cea mai mare din zona euro
, a intrat în recesiune în trimestrul al treilea, când Produsul
Intern Brut (PIB) a pierdut 0,5%. Pentru următoarele trei luni, perspectiva este optimistă, iar cancelarul Angela Merkel estimează o creştere economică de 0,2% în 2009.
Autopsia unei prăbuşiri dorite: Morgan Stanley
Prestigiosul Wall Street Journal anunţă luni că mai multe mari grupuri financiare
prezente pe Wall Street, precum Merrill Lynch & Co, Citigroup Inc, Deutsche Bank AG şi UBS AG, au mizat pe prăbuşirea Morgan Stanley, la doar două zile după falimentul Lehman Brothers. Temerile privind situaţia gigantului financiar american au fost amplificate artificial prin contracte de transfer al riscului între două părţi (credit
default swap-CDS).
În al doilea rând, un zvon fals privind anularea unei linii de credit a Morgan Stanley în valoare de 25 de miliarde de dolari
, deschisă la Deutsche Bank, a dat startul unui şir de speculaţii împotriva grupului financiar. În urma acestor manevre, Morgan Stanley s-a transformat în pradă uşoară în vederea preluării de către alte instituţii financiare, în contextul prăbuşirii, cu doar câteva zile înainte, a Lehman Brothers.
Wall Street Journal arată că reportajul este rezultatul studierii documentelor comerciale şi a zecilor de interviuri luate unor directori, brokeri, directori de hedge-funduri, regulatori de pe Wall Street, precum şi anchetatori.
Un purtător de cuvânt al UBS a precizat că banca
nu discută speculaţiile pieţei sau zvonurile din presă. Oficialii Deutsche Bank, Merrill Lynch şi Citigroup nu au fost disponibili pentru comentarii.
prezente pe Wall Street, precum Merrill Lynch & Co, Citigroup Inc, Deutsche Bank AG şi UBS AG, au mizat pe prăbuşirea Morgan Stanley, la doar două zile după falimentul Lehman Brothers. Temerile privind situaţia gigantului financiar american au fost amplificate artificial prin contracte de transfer al riscului între două părţi (credit
default swap-CDS).
În al doilea rând, un zvon fals privind anularea unei linii de credit a Morgan Stanley în valoare de 25 de miliarde de dolari
, deschisă la Deutsche Bank, a dat startul unui şir de speculaţii împotriva grupului financiar. În urma acestor manevre, Morgan Stanley s-a transformat în pradă uşoară în vederea preluării de către alte instituţii financiare, în contextul prăbuşirii, cu doar câteva zile înainte, a Lehman Brothers.
Wall Street Journal arată că reportajul este rezultatul studierii documentelor comerciale şi a zecilor de interviuri luate unor directori, brokeri, directori de hedge-funduri, regulatori de pe Wall Street, precum şi anchetatori.
Un purtător de cuvânt al UBS a precizat că banca
nu discută speculaţiile pieţei sau zvonurile din presă. Oficialii Deutsche Bank, Merrill Lynch şi Citigroup nu au fost disponibili pentru comentarii.
Shimon Galon: Piaţa imobiliară se va debloca în primăvara anului viitor
Piaţa imobiliară se va debloca în primăvara anului viitor, odată cu relansarea creditării, estimează Shimon Galon, CEO-ul dezvoltatorului Globe Trade Center România.
Shimon Galon spune că în actualele condiţii de piaţă, o scădere a preţurilor nu ar susţine vânzările, pentru că cererea este constrânsă de normele de creditare.
"Băncile şi toate instituţiile mari sunt într-o perioadă în care îşi reevaluează situaţia. În decembrie, ianuarie şi februarie o sa avem aceeaşi situaţie de astăzi, ceea ce înseamnă că vom merge la bancă
, iar cei de la bancă ne vor spune: Vino la primăvară. Eu sper că împreună cu ghioceii va veni şi deblocarea. Nu am de gând să micşorez preţurile, pentru că asta nu înseamnă că vor fi cumpărători. Se pot schimba legile şi înţelegerile în momentul în care vom avea noi
legi cu care să lucrăm" , a declarat Shimon Galon, CEO GTC.
Shimon Galon spune că în actualele condiţii de piaţă, o scădere a preţurilor nu ar susţine vânzările, pentru că cererea este constrânsă de normele de creditare.
"Băncile şi toate instituţiile mari sunt într-o perioadă în care îşi reevaluează situaţia. În decembrie, ianuarie şi februarie o sa avem aceeaşi situaţie de astăzi, ceea ce înseamnă că vom merge la bancă
, iar cei de la bancă ne vor spune: Vino la primăvară. Eu sper că împreună cu ghioceii va veni şi deblocarea. Nu am de gând să micşorez preţurile, pentru că asta nu înseamnă că vor fi cumpărători. Se pot schimba legile şi înţelegerile în momentul în care vom avea noi
legi cu care să lucrăm" , a declarat Shimon Galon, CEO GTC.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
